Primaria orasului Ploiesti functiona in cladirea ce-i fusese destinata din anul 1894 la etajele I si II, parterul fiind inchiriat la inceput unor proprietari de manufacturi si negustori: Mociornita care comercializa aici incaltamintea produsa in fabricile existenta pe strada Carmen Sylva (azi Nicolae Iorga) langa Scoala normala de fete (azi Liceul Jean Monet) si in strada Elena Doamna colt cu strada Traian, Radulescu, proprietarul manufacturii "Trei stele albe" sau Kerbish cu "hainaria" ("magazinul de sub ceas"). In timpul primului razboi mondial, cladirea fusese rechizitionata de armata germana de ocupatie, aici fiind incartiruit "Etappen Kommandatur 263.
Avand in vedere o posibila extindere a activitatiiii administratiei, cladirea nu era finalizata pe latura estica, aici existand un calcan urias, e drept, cam inestetic
Dupa razboi au fost facute remedii pentru a inlatura urmarile vandalizari cladirii din noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, dar nu de catre armata germana in retragere, ci de "bande de tigani si declasati" conf. C.N. Debie in "O cronica ploiesteana". Cu aceasta ocazie, a fost indepartata firma enorma de tabla, ramanand doar inscriptia din stucatura fatadei: "Edificiul comunal - 1894".
Pe latura estica s-a construit o cladire noua, in prelungirea celei existente, numai cu parter, care a astupat acel calcan, corp ce a fost la randul lui demolat, pentru a lasa loc ridicarii corpului "B" al Primariei, care insa nu era atasat celui vechi, ci era despartit de acesta printr-un gang ca o stradela cu trotuare ce dadea in curtea interioara, pentru aprovizionarea cu combustibili a centralei termice si materiale pentru curatenie a edificiului.
Acest nou corp de cladire "avea parter, doua etaje (fiecare nivel fiind mai inalt decat cel superior, cu un acoperis scund, cu povarnisuri domoale, lipsite de orice proeminente in cadrul lui " si "nu era o copie fidela a celui existent", mai mult "pentru a nu se creea o distonanta intre localuri s-a reuntat la gratioasa cupola de pe corpul de sud-vest al acoperisului, cu tot antablamentul ei" (Paul Popescu-"Municipalitatea Ploiesteana").
Tot atunci, s-a cautat a se prevedea cateva elemente de de fatada care sa sugereze unitatea dintre cele doua corpuri si s-a "rotunjit" coltul sud-estic. E posibil ca si aceste modificari sa fi afectat cladirea, dar nu chiar atat de mult incat sa se impuna demolarea dupa cutremurul din 1977.
.jpg)
.jpg)
Se poate lesne observa cum aripa vestica a Primariei, cea din 1894, a avut foarte putine avarii, dar corpul "B" a avut destul de suferit. Cum insa noul Sediu Politico Administrativ, in 1977 era deja ridicat in spatele Primariei vechi, s-a profitat de efectele cutremurului si cineva din conducerea superioara de partid si de stat a dispus demolarea intregii zone din jurul "Casei albe". Aceasta sarcina a fost dusa la indeplinire prin Lotul de Constructii al Grupul Intreprinderilor de Gospodarie Comunala si Grupul de Santiere Constructii si Reparatii in Constructii, in perioada primariatului lui Ioan Paraschiv. Spre cinstea lui, seful lotului de constructii, teh. Marotinescu Cornel, a refuzat indeplinirea ordinului, drept pentru care a fost indepat de la conducerea lotului, activand pana la pensionare la I.R.D.G.N., ramanand acelasi om demn, cu coloana vertebrala si in ziua de astazi. Din pacate, cladirea Primariei cu tot ce era in jur a disparut...ar fi interesant pentru noile generatii, cu ocazia unor "Zile ale Ploiestilor" viitoare, cu mijloacele tehnice actuale sa se realizeze o serie de holograme care proiectate pe cladirile existente in prezent sa refaca macar pentru cateva ore, zile, imaginea de alta data a orasului...
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
%2B-%2BDetaliu.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
